Casele din străinătate ale parlamentarilor români, ce trebuie să faci ca să te înscrii „pe ochi frumoşi” la facultate în luna decembrie, cât au costat voturile bucureştenilor la alegerile parlamentare, dar şi cum supravieţuieşte afacerea cu parcări a soţului Elenei Udrea.

Cristian Boureanu, Cristian Ilie şi Radu Berceanu - PD-L, Miron Mitrea, Aristide Roibu, Mihai Tănăsescu şi Rodica Nassar - PSD, Anca Petrescu şi Eugen Mihăescu - PRM, şi Viorel Duca - PNL au în comun cel puţin două lucruri. Au fost aleşi parlamentari în 2004 şi au case în străinătate.

Vremurile în care politicienii români se înghesuiau în a obţine care mai de care case de la stat la preţuri derizorii par să fi apus. Cu credite imobiliare sau direct cu bani gheaţă, cei zece parlamentari şi-au cumpărat aparamente şi vile de lux în capitale din lumea largă, precum Parisul sau Washingtonul, sau în staţiuni turistice de la poalele Alpilor.

Cei mai cu dare de mână au ales să-şi investească banii în Manhattan, inima celui mai cosmopolit oraş al lumii, New York.

 

Şi dacă achiziţionarea proprietăţilor nu a fost o problemă pentru buzunarele politicienilor, mai greu a fost cu declararea valorii acestora.
Deşi Legea ANI spune clar că în declaraţiile de avere oamenii politici trebuie să specifice valoarea impozabilă a proprietăţilor , aceştia s-au mulţumit să treacă valoarea de cumpărare. Faţă în faţă cu această situaţie, conducerea ANI nu ştie dacă are sau nu de-a face cu un fals în declaraţii.

România rămâne ţară gropilor în asfalt. Clasată pe ultimele locuri ( ) într-un top al UE în ceea ce priveşte siguranţa circulaţiei, drumurile din ţara noastră continuă să sufere de pe urma unui management deficitar din partea instituţiilor statului, dar şi din cauza lipsei de profesionalism a firmelor constructoare.

În ultimii zece ani, peste 80 de persoane au murit în accidente cauzate de starea avansată de degradare a drumurilor şi peste 100 au fost grav rănite. În faţa acestor cifre, instituţiile abilitate - printre care şi Compania Naţională de Autostrăzi - ridică din umeri şi susţin că reţeaua de drumuri naţionale s-a dezvoltat. Că se investesc milioane de euro ce vor duce la modernizarea drumurilor.

Realitatea din teren îi contrazice însă. În ciuda investiţiilor de milioane de euro, autostrada Bucureşti – Piteşti este în continuare un drum al gropilor, iar aceeaşi soartă pare să aibă în  viitor şi autostrada Bucureşti - Constanţa.

Nici marele proiect Bechtel, Autostrada Tansilvania Bucureşti – Borş, nu poate fi dat ca exemplu. Deşi până în prezent statul a plătit 500 de milioane de euro, niciun kilometru din cei peste 400 nu este utilizabil. Mai mult, poduri, viaducte şi podeţe au început să se fisureze şi să crape, semn că firmele constructoare nu au respectat normele de calitate.

Şi dacă unele drumuri au fost finalizate, altele continuă să rămână un şantier. Este cazul Drumului Naţional 17, Pasul Tihuţa este în lucrări de cinci ani, iar asfaltul abia turnat a început deja să se umple de crăpături şi fisuri.

Realitatea TV vă prezintă o serie de materiale despre cum se construiesc drumurile în România. Cum statul cheltuieşte sute de milioane de euro pentru modernizări ce rezistă o iarnă. Cum instituţiile centrale închid ochii în faţa neregulilor din contracte precum cel semnat cu americanii de la Bechtel sau cu  israelienii de la Aschroich.

 

EXCLUSIV: Profesor, ofer servicii universitare contra sex

Înscrierile la facultăţi s-au încheiat în urmă cu aproape trei luni. Teoretic, orice doritor întârziat ar trebui să aştepte până la anu ca să ajungă student. Practic, metode de a te înscrie la facultate se găsesc cu mare uşurinţă.


Chiar dacă este luna decembrie, nimic nu este mai simplu decât să te înscrii la facultate. Important este să nimereşti Universitatea potrivită. Dacă aceasta se numeşte Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, lucrurile sunt cu atât mai simple.

Mai important este totuşi să întâlneşti omul potrivit. Iar dacă acesta este chiar preşedintele Universităţii, lucrurile pot fi considerate ca şi rezolvate. Există totuşi o condiţie: discreţie maximă.

Cum înscrierea la facultate este ca şi bătută în cuie, apar şi primele semne de prietenie pe care preşedintele Universităţii i le arată tinerei dornice să se apuce de şcoală în luna decembrie.

Atenţiile nu sunt acceptate, însă o ieşire în oraş, la cafea, poate să arate recunoştinţa viitorului student faţă de binefăcătorului său.

Şi pentru că tot este luna cadourilor, preşedintele Universităţii Creştine Dimitrei Cantemir deschide lista promisiunilor pentru asa zisa studentă întârziată: îi promite nu doar că va deveni studentă peste noapte, ci şi un loc la cămin şi bursă socială de scutire a taxei de şcolarizare. Totul în schimbul unui zâmbet, susţine şeful Universităţii, într-un cadru relaxat, la o cafea.

Mai multe universităţi particulare din Bucureşti ocolesc legea şi acceptă să înscrie studenţi în luna decembrie. Motivul e lesne de ghicit: tinerii înscrişi devin noi plătitori de taxe.


La Universiatea Hyperion, aceeaşi situaţie…. Rectorul închide ochii şi acceptă un nou student la Facultatea de Limbi Străine. Cum acordul e dat, mai rămân doar formalităţile: actele necesare înscrierii şi evident, o parte din taxa pentru anul universitar.

La Univeritatea particulară Spiru Haret nici nu se poate pune în discuţie înscrierea în anul universitar dacă termenul legal este depăşit. Oficialii celei de-a treia universitati unde am incercat sa ne inscriem susţin că aşa ceva nu este posibil.

Legea învăţământului este clară în astfel de situaţii şi prevede că "Organizarea admiterii este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior. Admiterea se poate organiza în două sesiuni".

PNG a cerut anularea alegerilor în colegiile electorale din Sectorul 5, invocând un material realizat cu cameras ascunsă de Departamantul de Investigaţii al Grupului Realitatea-Caţavencu şi difuzat de Realitatea TV.

Într-o cerere adresată Biroului Electoral Central, Partidul Noua Generaţie – Creştin Democrat, prin preşedintele său, George Becali, a formulat o sesizare privind fraudarea alegerilor în sectorul 5 al Capitalei, se spune  pe site-ul PNG.

Motivele invocate sunt: "mituirea alegătorilor de către reprezentanţii PSD pe raza sectorului, prin organizarea de echipe care au oferit bani cetăţenilor în scara blocurilor, pentru a acorda votul Partidului Social Democrat.

Probe evidente în acest sens au fost furnizate într-un material video prezentat de către postul de televiziune Realitatea TV, în dimineaţa zilei de 1 decembrie 2008. Din acest material, reiese fără echivoc că, în schimbul voturilor pentru PSD, anumiţi cetăţeni au primit sume cuprinse între 40 şi 100 de lei, în incinta şcolii nr. 141 din strada Amurgului, în cartierul Rahova", se mai spune pe site-ul partidului.



Rezilierea contractului cu firma Dalli Exim SA, cea care deţine monopolul parcărilor publice cu plată în Bucureşti, se dovedeşte greu de realizat de către Primăria Municipiului Bucureşti (PMB).

Notificarea trimisă companiei a expirat săptămâna aceasta, susţine primarul general Sorin Oprescu, fără să explice dacă primăria va face alte demersuri juridice.


Directorul Dalli Exim, Radu Jianu, susţine că municipalitatea a renunţat, în ciuda declaraţiilor entuziaste, să mai ceară rezilierea contractului. Destul de  reţinut, Jianu a declarat că, în prezent, societatea pe care o reprezintă se judecă cu Primăria Capitalei „doar pe nişte procese-verbale”. „De ce nu aveţi răbdare să vedeţi ce se întâmplă?”, ne-a sugerat Jianu. Inexistenţa vreunei acţiuni de anulare a contractului în instanţă ne-a fost confirmată şi de oficiali din interiorul PMB.

Miza parcărilor publice în Bucureşti este reprezentată de cele 3.365 de locuri pentru care firma Dalli percepe o taxă de 1,5 lei pe oră. Afacerea durează de 13 ani, când firma Dalli Exim SA a obţinut monopolul asupra spaţiilor de parcare din Bucureşti.
Prin contractul aprobat în 1995 de primarul Crin Halaicu, Dalli Exim a primit dreptul de a administra 1.866 locuri de parcare. În acel moment, firma era patronată de Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea, şi de Adrian Petrache, partenerul tradiţional de afaceri al lui Alexandru Bittner.

În comuna nemţeană Dămuc, sătenii au defrişat zeci de hectare, umăr la umăr cu pădurarii. Localnicii şi-au făcut popriile legi pe care le aplică cu toporul în mână.

Niculiţă un moldovean dintr-o bucată se uită cam dintr-o parte la noi când îi zicem locul dinb comună unde 70 de hectare de pădure au fost culcate la pământ de consătenii săi. „ Dar nu contează că la cât oxigen îmi trebe mie mă ţine şi o tufă de alun”. „Dar sunt inundaţii din cauza defrişărilor”. „Şi ce? Noi nu suntem la şes”.

Dezastrul ecologic făcut de localnici pe zeci de hectare de pădure a fost posibil până acum şi din cauza pădurarilor care sunt primii care împuţinează controalele în zonă.



Că Dămucul a devenit un loc unde localnicii îşi fac propriile legi aveam să o simţim şi pe pielea noastră. În timpul documentării pentru acest reportaj am fost atacaţi de 30 de localnici din Dămuc.

Eram cu doi inspectori silvici şi tocmai filmasem zona unde  sătenii au ras arborii de pe şaptezeci de hectare. La coborârea din pădure, pe uliţa unde lăsaseră maşinile parcate, treizeci de săteni înarmaţi cu bâte şi cu pietre ne-au laut cu asalt. Supărarea lor era că dezastrul ecologic făcut chiar de ei a fost filmat şi urma să apară pe post. Am fost loviţi cu pumnii, ameninţaţi cu moartea şi sechestraţi într-un magazin.

După patru ore de captivitate, primarul a reuşit să-I convingă pe localnicii înnebuniţi de furie şi de alcool să ne elibereze. A doua zi, poliţia a identificat zece dintre agresori şi a început cercetările pentru acuzaţia de lipsire de libertate. În timpul încăierării, când eram luaţi pe sus de mulţime, un bărbat cu un par în mâna încordată ne urla cât îl ţineau plămânii. “Uăăăi! Aici nu-i România, aici e comuna Dămuc!"


Venirea Crăciunului, bucuria celor care vând carne de porc la negru. În această perioadă, afacerile ilegale înfloresc. În toată ţara, samsarii se adună în târguri sau îşi vând marfa chiar la marginea şanţului. Iar oamenii cumpără! Se bucură că dau mai puţini bani pe carne decât în magazine, dar NU realizează pericolul la care se expun, pentru că marfa NU are aviz sanitar. Iar autorităţile se fac că NU văd şi NU iau nicio măsură. Ba mai mult, câteodată se transformă în clienţi. Doi poliţişti au fost surprinşi astăzi cumpărând carne de porc.. la negru. Urmăriţi un material realizat cu camera ascunsă.


În comuna Gălăteni din judeţul Teleorman funcţionează de peste 18 ani un târg ilegal de carne. Animalele sunt tăiate chiar în gara din comună iar carnea se vinde printre câini vagabonzi şi şobolani. Marfa nu are nici un aviz veterinar. Samsarii fac însă orice să te convingă că porcul a fost sănătos. Gustă din carne chiar sub ochii tăi.

Chiar dacă ştiu de existenţa acestui târg, autorităţile nu au luat nicio măsură. Poate şi pentru că printre clienţii abatorului în aer liber se află chiar oamenii legii. Chiar în această dimineaţă, doi poliţişti îmbrăcaţi în uniformă au apărut în târg. Merg ţintă la unul din vânzători.

Poliţiştii aproape că au golit taraba improvizată a omului. Deşi în sacoşă au peste douăzeci de kilograme de carne, abia dacă au plătit pentru cinci. Vânzătorul nu pare însă afectat de afacerea păguboasă. Oamenii legii cară cu greu sacoşele până la maşină. La vederea camerei de filmat, cumpărătorii în uniformă nu mai sunt foarte vorbăreţi.

Mai mult, celălalt poliţist îşi ia tălpăşiţa.